Pintea viteazul - Balada

„Pintea viteazul” este una din cele mai reprezentative balade populare româneşti, alături de „Toma Alimoş”, „Novac şi corbul”, „Mioriţa”.
Balada este o specie a genului epic în versuri, reprezentând, alări de basm, capodopere ale folclorului nostru. Balada a fost valorificată şi în literatura cultă, de scriitori ca Vasile Alecsandri şi George Coşbuc. Este o spicie literară complexă, de întindere destul de mare, care prezintă diferite teme, cele mai des întâlnite fiind temele istorice, vitejeşti, haiduceşti sau de cătănie.
Titlul baladei este chiar numele eroului popular, celebrul haiduc Pintea Viteazul. Viaţa şi faptele sale au fost transpuse de autorul anonim într-o creaţie artistică, deoarece el reprezintă un model comportamental.
„Pintea viteazul” este o baladă haiducească, în care sunt descrise evenimentele cele mai importante din viaţa eroului. Baladele haiduceşti sunt numeroase pentru că haiducul însemna aspiraţie spre libertate şi spre dreptate socială a celor mulţi.
În prima parte a baladei, întâlnim o situaţie conflictuală reprezentativă pentru acea perioadă: Pintea cel voinic slujeşte la un stăpân haiduc, care îl face să îndure multe suferinţe. Caracterul deosebit al eroului se afirmă în urma conflictului cu stăbânul nedrept: el alege calea libertăţii, adică a codrului. Din acest moment, Pintea devine un proscris social. Împreună cu fraţii săi de haiducie, luptă împotriva stăpânului nedrept, făcând bine celor sărmani.
Eroul este caracterizat în câteva versuri:
„De-un viteaz aşa fălos
Şi la inimă mălos.
De-un viteaz aşa de mare,
La sărmani de-ajutoare.”
Acest erou are puncte comune cu personajele din basmele populare: este vrăjit, fermecat de mama sa şi nu poate fi ucis decât într-un anume mod. Dezvăluind secretul tovarăşilor săi de haiducie, va fi în cele din urmă omorât mişeleşte de către panduri. Calităţile deosebite ale lui Pintea se manifestă şi prin vise vrevestitoare. Presimţând că haiducii sunt în primejdie, el încearcă să îi salveze, dar îşi va pierde viaţa.
Spre deosebire de basme, în balade nu învinge întodeauna binele. Balada prezintă situaţii mai aproape de realitate. Chiar dacă Pintea este ucis, amintirea sa a rămas vie în sufletul poporului, prin intermediulul creaţiei artistice.
Ca orice baladă „Pintea viteazul” prezintă înfruntarea între două sau mai multe personaje, de fapt înfruntarea între bine şi rău. Primul conflict pune faţă în faţă pe Pintea şi pe Stupu, dar cel de-al doilea conflict capătă o amploare mai mare. Pintea se confruntă cu reprezentanţii orânduirii sociale – pandurii. Aceştia nu sunt însă individualizaţi, deoarece simbolizează forţele răului.
Forţa spirituală a lui Pintea constă în aspitaţia sa spre libertate, pe care o va plăti însă cu viaţă. Un element specific baladei populare este acela de a propune modele comportamentale şi exemple; de aceea temele baladelor sunt foarte vechi şi sintetizează situaţii specifice vieţii poporului român.
Nevoia de libertate se manifestă fie la nivel individual, prin persoane excepţionale, ca Pintea, fie la nivel colectiv, prin opere artistice.